Judecatorul izgonit din mediul universitar

O recenta propunere de modificare a legilor justitiei, vizand art.5 alin 1 din Legea 303/2004, avizata favorabil de Consiliul Legislativ, cu termen de dezbatere si vot final pe 29.04.2010 la Camera Deputatilor ca prima camera sesizata, e menita sa priveze magistratul de singura functie cu care profesia sa nu e incompatibila. Astfel, se stipuleaza ca judecatorul, procurorul, magistratul asistent nu mai poate ocupa o functie didactica in invatamantul superior daca acesta isi are sediul in raza teritoriala a curtii de apel in care acesta functioneaza.

Este evident ca se ridicata la rang de lege organica, prin acest articol, interdictia absoluta a judecatorului de a mai face ceva in afara activitatii de judecata. Este ilar a crede – si frizeaza bunul simt – ideea ca un magistrat ar avea timp si forta fizica de a se deplasa saptamanal, cateva ore bune, intr-un alt capat de tara, in circumscriptia altei curti de apel pentru a forma minti tinere intr-un mod pragmatic, performant si academic. In ziua intrarii in vigoare a noului text de lege Institutul National al Magistraturii isi va putea inchide portile linistit pentru ca majoritatea covarsitoare a profesorilor sunt judecatori din circumscriptia Curtii de Apel Bucuresti. Desigur, nu putem banui decat ca exista un motiv temeinic pe care initiatorii l-au avut in vedere cand au decis sa desfiinteze INM.

Este o ingradire (care tinde a fi absoluta) a dreptului la munca al magistratului, pentru ca portita deschisa e pur formala si inaccesibila, ca multe alte legi in vigoare, astfel incat se incalca art.41 din Constitutie potrivit caruia dreptul la munca nu poate fi ingradit, iar daca statul considera totusi ca se impune o asemenea ingradire trebuie sa aiba o justificare foarte serioasa si sa protejeze un interes general si legitim pentru a asigura un raport de proportionalitate intre inconvenientele pe care ea le creeaza si nevoia sociala pe care o protejeaza.

De aceea am vrut sa vad expunerea de motive a acestei reale si severe ingradiri, gandindu-ma ca a aparut un nou principiu inovator ce imi va uimi si subjuga inteligenta, convingandu-ma ca activitatea mea in mediul academic e incompabila cu activitatea de judecata. Uimirea a fost cu adevarat mare cand am citit urmatoarele:  ”Prin aceasta modificare se urmareste modificarea sistemului judiciar prin crearea unei conduite magistratului care sa nu fie de natura a aduce atingere onoarei si demnitatii magistratului.” Totodata se sustine ca asemenea activitati pot da nastere la subiectivism si nu se poate crea o incompatiblitate ce s-ar putea incadra in dispozitiile codului de procedura civila pentru aceste situatii.

E de-a dreptul uimitor sau poate umilor sa vezi ca a devenit dezonorant si nedemn pentru un judecator sa fie si cadru didactic universitar. Se presupune ca judecatorul care are o activitate academica ar putea fi subiectiv si influentat de universitatea cu care are raporturi juridice salariale, devenind astfel partial, o incompatibilitate nefiind prevazuta. Nimic mai fals! Un judecator care este si cadru didactic se va abtine de principiu, in cauzele, de altfel nu prea multe la numar, in care una dintre parti e universitatea cu care colaboreaza. Temeiul este existenta unui conflict de interese si respectarea aparentei de impartialitate reglementata de art.6 CEDO coroborat cu art.27 pct 8 teza finala din Codul de procedura civila care prevede ca judecatorul se va abtine sau dupa caz poate fi recuzat, cand are fata de una dintre parti “altfel de indatoriri”, or este evident ca judecatorul profesor are indatorirea de preda iar pentru aceasta munca intelectuala are tot dreptul de a fi platit. Nu as spune ca acest raport este chiar unul de subordonare, atata timp cat adesea nu exista raporturi efective de munca intre parti, ci mai degraba niste declaratii de plata cu ora, mai apropiate de natura unei colaborari de pe picior de egalitate juridica, de natura civila decat de un contract de munca, de subordonare. De principiu magistratul se supune numai legii deci nu se poate supune universitatii insa poate colabora cu aceasta.

Este nedemn şi dezonorant pentru un judecator sa fie cadru didactic? Asa ne lasa sa credem expunerea de motive a modificarii legislative. Demnitatea, spun psihologii, se leaga foarte mult de onoare pentru ca demnitatea inspira respect si tine de felul in care stii sa actionezi si sa reactionezi sa fii consecvent cu propriile principii si idei, ea nu presupune inflexibilitate ci doar consecventa in sustinerea unei idei.

Un judecator demn e unul care isi urmeaza consecvent ideile si nu le schimba dupa cum `bate vantul` sau ii cere interesul personal. Un judecator care crede in necesitatea formarii si informarii mintilor tinere, crede in educatia juridica, va deveni nedemn doar daca va renunta aceaste idei.

Azi exista deja judecatori care au inteles importanta implicarii active in activitatea de formare a tinerilor la orice varsta. Astfel incat participa la programe de informare juridica in scoli, in mod gratuit, sacrificandu-si putinul timp liber pe care il au, pentru o idee. Un judecator care e si cadru universitar si care stie sa comunice cu studentii sai va avea mai degraba un ascedent moral asupra tinerilor, le poate insufla adesea speranta ca pot si ei la randul lor deveni magistrati, ca ar putea fi cei care impart dreptatea intr-o profesie grea si solicitanta.

Cine ar putea explica unui student, mai bine decat un judecator carismatic si talentat avantajele si dezavantajele profesiei, necesitatea de a-ti pastra onoarea si coloana pentru ca fara ele ai pierdut increderea si ascendentul moral, ai pierdut autoritatea pe care trebuie sa ti-o castigi nu doar in baza legii ci si ca om?

Explicatiile profesorului-judecator sunt adesea practice si la obiect si foarte utile intr-un sistem de invatamant mult prea teoretizat in care studentul habar nu are la sfarsitul celor patru ani de studii cum arata o cerere de chemare in judecata, o intampinare sau o hotarare judecatoreasca.

Studentii au nevoie de judecatori cu vocatie de profesori la fel cum judecatorul are nevoie moral de aceasta activitate.

Mediul magistraturii, nu trebuie sa ne ascundem dupa degete, este unul toxic, se acumuleaza multa durere, revolta, tristete intr-o sala de judecata pentru ca oamenii nu vin acolo la sanatoriu ci la operatii si sunt constienti ca pot piede, pot fi amputati sau vindecati in urma unei proceduri din care nu inteleg adesea mai nimic.

In mediul academic judecatorul se curata de mizeria acumulata, de durere si disperare, printr-un contact direct si permanent cu realitatea mintilor tinere pe care le formeaza in spiritul dreptatii.

E vital pentru un judecator pentru a judeca corect, echitabil si nu iluzoriu sa fie conectat in permanenta la realitatea iar invatamantul universitar este cea mai buna cale de a nu te izola ci de a intelege omul ale carui probleme de natura juridica esti obligat sa le apreciezi corect si echitabil, atât in litera cat si in spiritul legii.

A fi judecator si cadru didactic universitar nu e facil nici fizic si nici psihic, ambele profesii te obliga, dar ele pot coexista la modul fericit in aceeasi persoana iar a ghilotina sansa magistratului de a fi profesor, doar pentru ca se prezuma prin lege un subiectivism si o rea credinta generala ineluctabila erga omnes in ipotetice cauze posibile viitoare este evident disproportional.

De aceea spun, consecventa fiind cu propriile idei, ca e o onoare si o demnitate sa fii magistrat si cadru didactic universitar, ca toti cei care simt vocatie in aceasta directie au datoria morala de a-si sacrifica putinul timp liber pe care il au ca magistrati pentru a forma minti tinere, mentinandu-se pe ei insisi mai tineri, mai puternici, mai increzatori, mai curati.

Intr-un mediu universitar instabil si incoerent din care profesorul universitar de cariera a disparut din motive pur economice de supravietuire, dominat de practicieni juristi, avocati, magistrati, putini la numar, a interzice acestora din urma sa formeze tinerii din mediul academic e cu adevarat excesiv, absurd, nedemn si dezonorant.

2 comentarii

Filed under statut

2 responses to “Judecatorul izgonit din mediul universitar

  1. anghelus mihaela

    In primul rand vreau sa va felicit pentru materialele publicate pe blog, pe care le-am citit cu atentie si pe care le-am apreciat in mod deosebit.
    In ceea ce priveste excluderea magistratilor din sistemul de invatamant, sunt de acord cu dumneavoastra ca este o pierdere pentru tinerii care urmeaza sa fie formati, dar cred ca acest lucru are ca motiv si faptul ca magistratii se plang in ultimii ani din ce in ce mai mult de lipsa de timp si de supraaglomerare cu dosare. Pe cale de consecinta, se pune fireasca intrebare : daca nu ajunge timpul pentru exercitarea atributiilor de magistrat, atunci cand si cum s-ar putea ocupa magistratii si de formarea tinerilor, cat timp si cata atentie ar acorda acestei activitati ?

    • Stimata d-na
      Va multumesc pentru atentia acordata materialelor mele si pentru aprecieri, daca am reusit sa va imbogatesc sau macar sa va informez asupra unor domenii pe care le considerati de interes inseamna ca acest blog si postarile mele au un sens si unul pozitiv, asa cum mi-am dorit.Desigur intrebarea dumneavoastra legata de posibilitatea unui judecator de a acorda timp suficient si pentru pregatirea tinerelor generaltii este una perfect legitima.Nu pot sa vorbesc pentru altii doar despre mine.Va pot spune ca formarea mea initiala este de cadru didactic iar abia apoi dupa mai multi ani de profesorat am devenit magistrat.E ca prima dragoste care nu se uita iar atunci cand exista dedicatie se gaseste si timp.Desigur e dificil sa ai o prestatie performanta atat ca magistrat cat si ca profesor, e foarte obositor, uneori mi-am testat limitele,dar credeti-ma bucuria tinerei generatia, lumina din ochii lor te ajuta sa mergi mai departe si sa continui,renuntand la tine.Vreau totusi sa subliniez ca nu se poate asuma decat putin adica o singura materie pe semestru.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s