Atentat la independenta justitiei

Nu trebuie sa fii specialist in drept pentru a intelege un fenomen ingrijorator care se manifesta tot mai pregnant in ultimul timp din partea puterii executive si legislative si al carui scop este incalcarea independentei justitie si subordonarea acesteia puterii politice.

        Faptul ca in prezent indepedenta justitiei exista si functioneaza iar celelate puteri nu au mijloace legale de a interveni in mecanismul pronuntarii unei hotarari judecatoresti este manifestarea statului democratic, insa rasturnarea acestei situatii prin legi de subordonara a actului de justitie, sau a judecatorului insusi, ar echivala cu ingroparea statului de drept.

        Constitutia  actuala prevede ca judecatorul este independent  si se supune numai legii. In mod logic calea spre eliminarea acestei independete trebuie sa provina de la lege si nu orice lege ci chiar Constitutia, iar apoi trebuie transpusa in legile de organizare ale profesiei. Este exact ceea ce se intampla in prezent.

        Noua initiativa de revizuire a Constitutiei promovata si expusa pe larg de institutia presedintelui prevede in art.124 alin 3 ca Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai Constituţiei, legii şi deciziilor Curţii Constituţionale. Pe de o parte formularea cuprinde un pleonasm atata timp cat judecatorul se supune Constitutiei, legii.Pentru orice student de anul I la facultatea de drept este evident faptul ca legea, ca izvor de drept  lato sensu, cuprinde in ea si Constitutia, care este legea fundamentala, cea aflata in varful piramindei, si care instituie toate principiile ce stau la baza celorlalte acte normative.Astfel a face trimitere in mod distinct la Constitutie si apoi la lege inseaman o repetitie ineficienta, pleonastica si nepermisa la nivelul juridic la care trebuie sa se ridice un text constitutional.

        Dar inexactitatea juridica este mai putin grava decat supunerea judecatorilor deciziilor Curtii Constitutionale. Aceasta dispozitie, ridicata la rang de lege fundamentala,  ar echivala cu urmatoarea fraza judecatorii se supun puterii politice.Curtea Constitutionala nu face parte din ierarhia instantelor judecatoresti, nu este o instanta de judecata si nu este compusa din judecatori inamovibili, care au ajuns sa exericite aceasta functiei in urma unui concurs, cu urmarea cursurilor de formare profesionala in cadrul INM, fiind apoi numiti in functie de Presedintele Statului.Acest organism este compus din persoane numite in mod exclusiv politic de Camera Deputatilor, Senat si Presedintele Romaniei care poarta denumirea de judecatori dar este evident ca sunt judecatori numiti de legislativ si executiv, asa cum rezulta foarte clar din art.142 alin 3 din Constitutie.Singura conditie impusa de lege pentru numirea acestora este o pregatire juridica superioara, adica o facultate de drept si o experienta in activitatea juridica sau in invatamantul superior de 18 ani.  O simpla analiza a CV-urilor judecatorilor actuali ai Curtii Constitutionale ne releva faptul ca aceste persoane  au ocupat anterior functii de  consilieri juridici, avocati sau profesori universitari, unii cu o vasta activitate politica in calitate de senatori si deputati in perioada imediat antemergatoare numirii in calitate de judecatori constitutionali.Independenta castigata brusc prin simpla numire politica la Curtea Constitutionala,fara nici un fel de alte criterii obiective de selectie, creeaza pentru orice observator rezonabil si echidistant cel putin un dubiu.

        Insa calitatea de oameni politici a judecatorilor Curtii Constitutionale nu este un impediment al numirii acestora deoarece rolul constitutional al judecatorilor Curtii Constitutionale este acela de a controla actele politicului, legile si ordonantele emanate de Parlament respectiv Guvern, modul in care acestea respecta principiile fundamentale cuprinse in Constitutie.In acest sens calitatea de fosti deputati si senatori ai judecatorilor Curtii Constitutionale este un avantaj deoarece sunt familiarizati cu modul de creare a legii si cu principiile constitutionale pe care acestea trebuie sa respecte.

        In consecinta Curtea Constitutioanala este un organ numit politic cu atributii de control al actelor emanate de la puterea legislativa si executiva, adica un organ politic ce controleaza un alt organ politic dar nicidecum un organ politic cu atributii de subordonare a  puterii judecatoresti.

        Judecatorii au obligatia de a respecta legea si de  a se supune legii.Din aceasta obligatie rezulta aceea de a respecta hotararile Curtii Constitutionale atunci cand acestea declara neconstitutionala o lege sau o ordonanta, in sensul de a nu le mai aplica, de a nu tine cont de aceste texte legale declarate neconstitutionale in cauzele concrete deduse judecatii.

        Judecatorii Curtii Constitutionale sunt singurii interpreti oficiali ai Constitutiei Romanie, iar acest mod de interpretare este general obligatoriu, inclusiv pentru instantele de judecata, in baza art147 alin 4 din Constitutie.Intre obligativitate erga omnes a unor decizii date in interpretarea constitutiei si subordanare justitiei fata de orice decizie a Curtii Constitutionale, exista insa o mare diferenta, cu atat mai mult cu cat aceeasi constitutie impune interpretarea legii interne in concordanta cu pactele si tratatele internationale, cu CEDO iar daca exista neconcordante intre dreptul intern si aceste tratate in materia drepturilor omului, se vor aplica cu prioritate reglementarile internationale, asa cum prevede art.20 din Constitutie.

        Hotararile Curtii Constitutionale creeaza in primul rand obligatii politice in sarcina Parlamentului, de a legifera, de a aduce reglementari noi in locul celor declarate neconstitutionale intr-un termen prevazut de legea fundamentala.Adesea insa Parlamentul nu isi indeplineste aceasta obligatie de a pune in acord textul declarat neconstitutional cu constitutia, care astfel isi pierde in timp efectele, si lasa un vid legislativ nepermis punand judecatorul in dificultate pentru ca el trebuie sa judece in continuare, fara lege clara, in domenii in care legiuitorul tace.

        Mai mult exista decizii ale Curtii Constitutionale care declara neconstitutionala o lege de abrogare sau declara neconstitutional un text de lege in masura in care primeste o anumita interpretare.Asemenea decizii, in lipsa unei reactii prompte a legiuitorului creeaza confuzie in cadrul instantelor judecatoresti deoarece judecatorul nu poate reinvia o lege abrogata si nici nu poate considera dupa caz si dupa interpretare o lege ba constitutionala, ba neconstitionala, fara a risca o interpretare eronata si o practica neunitara.

        Legiuitorul trebuie sa inteleaga foarte bine ca de calitatea legii pe care o pune la dispozitia judecatorilor depinde calitatea actului de justitie.Cu cat legea este mai neclara, contradictorie si neprevizibila, cu cat mai des se modifica un act normativ de la o zi la alta, cu atat mai mare este pericolul unei practici neunitare si al unor hotarari incorecte bazate pe o legislatie instabila, incoerenta si uneori contradictorie.

        Calitatea hotararilor judecatoresti pronuntate de magistrati depinde  de calitatea actelor normative pe care se intemeiaza aceste solutii.De aceea raspunderea magistratilor, care isi intemeiaza solutiile doar pe lege este stans legata de raspunderea parlamentarilor pentru calitatea acestei legi, atunci cand greseala in solutionarea cauzei se datoreaza unei legislatii instabile, contradictorii, incoerente sau unor acte normative declarate neconstitutionale sau unor acte administrative declarate nelegale.

        Cu toate acestea daca despre raspunderea materiala si disciplinara a magistratilor se vorbeste mult si exista acte normative in derulare in concretizarea acestei preocupari, despre raspunderea politica pentru legislatia ce a stat la baza acestor hotarari nu exista preocupare si nici macar o dezbatere publica, desi ele sunt intrinsec legate si depind una de alta.

Un exemplu elocvent este tocmai motivarea Curtii Europene a Drepturilor Omului, in cauza Atanasiu contra Romaniei in care se solicita statului sa garanteze prin masuri legale si administrative adecvate respectarea dreptului de proprietate, sa implenteze de urgenta proceduri simplificate si eficiente, intemeiate pe masuri legale pe o practica judiciara si administrativa coerenta, sa refaca in totalitate legislatia astfel incat aceasta sa prevada reguli clare si simplificate.

Practic Curtea sanctioneaza dur calitatea legii si neexecutarea ei.Cu toate acestea nici o modificare legislativa nu s-a facut pana in prezent, desi au trecut 8 luni de la publicarea hotararii, toate cauzele similare fiind suspendate pe 18 luni in vederea gasirii unor solutii legislative si administrative eficiente, clare si efective.

        Odata cu intrarea in vigoare a noilor coduri, adica o modificare substantiala a legilor cadru in materie civila si penala, problemele de practica neunitara se vor agrava in lipsa unor studii de impact clare si eficiente si in lipsa unor explicatii unitare si general acceptate ale noilor dispozitii.Pregatirea sistemului judiciar pentru noilor coduri, pregatire ce necesita fonduri pe care doar puterea executiva le poate pune la dispozitie, nu trebuie bagatelizata si nici lasata exclusiv pe umerii judecatorilor sau a CSM.Oricine intelege ca aplicarea unitara a noilor coduri nu se rezuma doar la citirea textelor de lege de judecatori ci la interpretarea in aceeasi nota in aceeasi litera, in acelasi sens a tuturor textelor legale.Asigurarea unei interpretari unitare presupune punerea la dispozitia judecatorilor a materialelor explicative, a notelor de fundamentare a noilor coduri si pregatirea acestora in cadrul unor seminarii organizate la nivelul tuturor instantelor, inainte de intrarea in  vigoare a codurilor.

        Mai mult intrarea in vigoare a noului Cod Civil in luna septembrie a acestui an fara intrarea in vigoare a        Noului Cod de Procedura Civila, desi ele au fost gandite in corelatie, fara studii de impact, fara pregatirea institutionalizata a magistratilor, va creea mari probleme pe de o parte in materia organizarii judiciare,  pe de alta parte va lasa institutii in aer, fara reglementare, acolo unde se face trimite la procedura din noul Cod de procedura civila, neintrat inca in vigoare.Un exemplu ar fi procedura punerii sub interdictie reglementata in prezent de o lege speciala, de Decretul lege 32/1954, insa  potrivit art.168 din noul Cod Civil punerea sub interdictie se va judeca in baza procedurii prevazute de Codul de procedura civila, insa la data intrarii sale in vigoare septembrie 2011, Codul de procedura civila existent nu va cuprinde nici o dispozitie procedurala in acest sens.Legea de punere in aplicare a Noului Cod Civil neintrata inca in vigoare modifica substantial legea la care se refera si contine un set de norme greu de urmarit referitoare la tranzitia de la legea veche la legea noua.De asemenea disparitia distinctiei dintre cauzele civile si comerciale din Noul Cod Civil dar mentinerea acesteia in actualul Cod de procedura civila va creea grave probleme de competenta intre instantele judecatoresti.Daca eliminarea distinctiei a vizat tocmai intentia de a nu tergiversa cauzele prin declinari de competenta intre instantele civile si comerciale, in prima faza noua lege va crea un haos si mai mare prin dispozitiile diferite chiar contradictorii dintre actualul Cod de procedura civila si Noul Cod Civil in materie de competenta.Totodata eliminarea instantelor specializate familiarizate cu un anumit tip de cauze si mentinerea totusi a a acestei specializari prin artificii ale CSM sau ale colegiilor de conducere ale instantelor poate aduce cu sine un regres si nu un progres in aprecierea calitatii actului de justitie.

        Daca aplicarea noilor coduri va fi lasata exclusiv pe umerii sistemului judiciar fara o organizare si o finantare adecvata, fara sprijin concret din partea MJ-ului riscam un blocaj institutional si un haos legislativ.Noile coduri au fost gandite ca un progres legislativ si ca o necesitate juridica insa de modul de punere in aplicare al acestora depinde in mare masura daca ele vor fi un real progres sau un esec in practica.

        Trebuie observa ca in acest context dificil preocuparea majora a legislativului si a executivului se axeaza pe legi de subordonare a justitiei in ansamblul si a judecatorului in mod individual.

        Astfel in proiectul de revizuire a Constitutiei se incearca transformarea CSM intr-o marioneta politica.De ce e atat de important ca politicul sa aiba control asupra acestui organ?Raspunsul este evident pentru orice cunoscator. CSM are ca rol fundamental apararea independetei justitie, apararea reputatiei intregului sistem cat si a fiecarui judecator, in fata presiunilor sau a denigrarilor politice sau de alt gen.CSM este organul care decide cariera magistratilor, detasarile, delegarile, promovarile in functii de executie, numirile in functii de coducere pe baza de concurs, precum si numirea judecatorilor la ICCJ, cea mai importanta instanta care judeca marile cazuri de coruptie, inclusiv pe oamenii politici din forul legislativ.CSM trebuie sa ramana un organ profesional si nu un organ cu o majoritata numita politic, de parlament sau presedintele tarii si care se numeste acum societate civila.

        Cu tristete dar si cu sinceritate putem constata ca societatea civila la noi e sublima dar lipseste cu desavarsire deoarece in istoria CSM de pana acum nu a existat nici o voce sonora,  al unui membru al societatii civile care sa se fi facut auzita sau remarcata in vreun fel in problemele justitiei.Mai mult singurul membru actual al societatii civile din CSM e contestat acerb de o parte a puterii executive si legislative, invocandu-se conflict de interese si relatii politice stranse.Situatia actuala a membrilor societatii civile din CSM mult timp inexistenti, numirile tergiversate si contestate la nesfarsit sunt o dovada clara si imbatabila ca acapararea CSM-ului de o majoritate cuprinsa din membri societatii civile, la care se adauga membri de drept ai puterii executive, ar reprezenta o subordonare politica nepermisa a justitiei.

        Aceeasi subordonare de data aceasta a judecatorilor in mod individual o reprezinta includerea Ministrului Justitiei in categoria acelora care au calitatea de titulari ai actiunii disciplinare.Practic intr-o cauza ce implica Ministerul Justitiei, in care acesta este obligat de exemplu sa plateasca despagubiri unui reclamant persoana fizica sau juridica, ministrul ar avea posibilitatea sa exercite actiunea disciplinara in propria cauza nemultumit de solutia care il priveste.Mai mult judecatorul ar fi anchetat disciplinar pentru nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale indiferent daca acestea sunt in acord sau nu cu jurisprudenta CEDO, cu dreptul comunitar cu deciziile in interesul legii pronuntate de ICCJ, pe care de asemenea trebuie sa le respecte, unele cu prioritate in baza Constitutiei.Ce obiectivitate va mai avea judecatorul intr-o cauza care implica un organ al statului si care are oricand posilibilitatea de a-l ancheta si sanctiona?!

        Mai mult judecatorul va raspunde material pentru solutii pentru eroare grava pentru neglijenta, desi nu exista o definire clara a acestor concepte, nu exista un sistem de asigurare, daca tot se face referire la medici, nu exista o procedura clara, previzibila si care sa fie conforma cu actele si tratatele internationale care interzic presiunile asupra judecatorilor prin atragerea raspunderii pentru orice solutii.Practic se doreste o judecata cu sabia lui Damocles deasupra capului, cu un judecator timorat care sa ajunga sa se teama si de propria umbra dar mai ales de presiuni.

        Exista si in prezent mijloace legale de a atrage raspunderea materiala magistratilor, este adevarat ca ele trebuie concretizate prin reglementari, clare, neechivoce si in acord cu standardele internationale in materie.Exemplul elocvent este numarul relativ mare la nivel european de judecatori romani condamnati pentru acte de coruptie, chiar si recent, care isi executa pedeapsa privativa de libertate in penitenciar , ca orice alt infractor.Exista de asemenea suficienti magistrati sanctionati disciplinar intr-un mod tot mai transparent si convingator.Recentele hotarari publicate cuprind si o scurta motivare care poate crea o jurispudenta previzibila in materie.

        Purificarea justitie de coruptie nu trebuie sa fie  stindardul si nici pretextul incalcarii independentei judecatorului.

Putem observa in prezent ca se manifesta tot mai pregnant o preocupare in modificarea legii privind raspunderea disciplinara a magistratilor prin recunoasterea calitatii de titular al actiunii disciplinare si  Ministrului Justitiei, introducerea unor noi abateri disciplinare, exista initiative legislative privind raspunderea materiala a magistratilor,  modificarea Constitutiei prin introducerea unor prevederi prin care judecatorii se supun deciziilor unui organism numit politic Curtea Constitutionala, fara a se distinge intre natura acestora, eliminarea totala prin Constitutie a controlului jurisdictional asupra actelor ce privesc politica  fiscala si bugetara si modificarea constitutionala a structurii organismului ce gestioneaza cariera magistratilor, CSM, prin asezarea in locul unor magistrati a unor membri ai societatii civile numiti politic care sa aiba majoritate in consiliu,  toate pe fondul unor declaratii politice foarte grave si repetate, ce pun in sarcina justitiei esecul masurilor de reformare a statului,esec ce s-a resimtit mai ales in buzunarul si viata cetateanului de rand alegatorul de maine.

        E oare adevarat ca situatia grea in care se afla tara si omul de rand, caruia i s-au redus salariile, i s-au marit impozitele, aproape ca i s-au redus si pensiile, se datoreaza justitiei?Sa fie oare solutia pentru problema grava a tarii eliminarea independentei justitie si subordonarea sa fata de legislativ si executiv?Va permite oare sistemul judiciar, CSM-ul dar si omul de rand consultat prin referendum, ca justitia sa fie judecata, condamnata si executata  iar independenta ei sa se topeasca in mana celorlalte puteri afectate grav de „raul” numit „justitie ce se supune numai legii”?!

Lasă un comentariu

Filed under atitudine

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s